Sectiune prin frunza

Specimenul pe care am decis azi să-l analizăm și studiem la microscop a fost o banală frunză a unei plante de acvariu. Privit la microscop, limbul frunzei, respectiv partea mai lată a frunzei care are culoarea verde, este format din două foițe protectoare (epiderma superioară și epiderma inferioară) între care se găsește țesutul fundamental, miezul frunzei, cu celule pline de cloroplaste. Acest țesut fundamental este străbătut de nervuri care în literatura de specialitate sunt denumite "fascicule libero-lemnoase".

Limbul frunzei se orientează în așa fel încât să primească o cantitate cât mai mare de lumină. Trebuie să menționăm faptul că frunzele au forme, mărimi și nervuri diferite în funcție de tipul de plantă și de condițiile de mediu în care trăiește. Așa cum bine știți, lumina este un factor primordial pentru plante iar frunza este organul adaptat pentru captarea luminii. Frunza, prin structura ei, este un laborator viu în care lumina soarelui este captată în globulele de clorofilă din celulele ei pentru a fi ulterior folosită în prepararea hranei prin fotosinteză.

Ceea ce am analizat noi la microscop, a fost țesutul fundamental al unei frunze acvatice, format din celule globulare cu spații mari între ele, pline cu aer, cu rol în procesul de respirație.

În figurile 1 și 2 se poate observa modul în care sunt poziționate celulele care alcătuiesc miezul frunzei. În cea de a doua imagine am surprins și o proeminență de pe marginea exterioară a frunzei, care nu a fost vizibilă cu ochiul liber. Varietatea culorilor și a formelor dau naștere unei lumi spectaculoase, uimitoare care stârnește curiozitatea și dorința de a cunoaște și de a cerceta cât mai multe obiecte.

În urma unei analize simple a mediului acvatic și a plantelor care trăiesc în acest mediu, putem identifica care sunt principalele caracteristici ale acestei categorii de plante. În primul rând am putut constata faptul că frunzele sunt fragile, fine și ușor transparente, iar țesuturile acestor plante sunt foarte moi. În timpul observării la microscop și ulterior în imaginile capturate am putut identifica acele spații/ “încăperi” pline cu aer care au rolul de a susține planta. Prezenta acestor încăperi/spații în structura internă a plantei descriu practic adaptarea plantei la mediul acvatic.

În figura 3 am încercat să surprindem un detaliu pe suprafața superioară a frunzei, respectiv pe o nervură. Această nervură străbate limbul frunzei central și longitudinal, împărțind frunza în două jumătăți egale. Se observă de asemenea poziționarea lineară și în șiruri a celulelor de-o parte și de alta a nervurii. Comparativ cu figurile 1 și 2, în figura 3 celulele sunt alungite și de culoare verde deschis.

Analizând structura internă a unei simple frunze am fost foarte impresionați de multitudinea formelor și culorilor care te introduc într-o lume fascinantă, unică și captivantă, care nu poate fi explorată decât prin intermediul microscopului. Am putut observa și analiza, cu ajutorul obiectivelor cu diferite puteri de mărire, fiecare porțiune și detaliu de pe suprafața specimenului. Toate detaliile surprinse fiind unice și spectaculoase în felul lor, unele prin culoare, altele prin forme, toate acestea având rolul de a delecta ochiul și privirea umană. Imaginile de mai sus, sunt doar câteva dintre fotografiile captate cu ajutorul camerei digitale, iar pentru a vă completa și crea propria galerie de imagini, tot ceea ce trebuie să faceți este să vă gândiți și să realizați propriile specimene pe care ulterior să le observați la microscop.