Intrebari frecvente

Intrebari generale despre telescop

1. Sunt incepator. Ce telescop sa cumpar?

Raspunsul la aceasta intrebare este atat de complex incat nu se poate da un raspuns scurt si general valabil. Exista o serie de factori de care trebuie tinut seama in selectarea unui anumit telescop. Acesti factori depind de cerintele individuale de cost, portabilitate, versatilitate, tipuri de observatii dorite si estetica. De asemenea, trebuie tinut cont de cum si unde veti utiliza instrumentul. Dar cel mai important sfat ce poate fi dat este, avand in vedere bugetul si cerintele de portabilitate, selectati telescopul cu cea mai mare apertura posibila. Acest lucru nu inseamna ca telescoapele mici nu sunt adecvate. Dimpotriva, foarte multi astronomi utilizeaza frecvent telescoape mici in defavoarea unora mari, si aceasta in principal datorita portabilitatii foarte mari si a usurintei in utilizare: pentru observatii scurte de 30 minute-1 ora de multe ori se prefera utilizarea unui telescop mic ce nu necesita o procedura de instalare complexa si care este gata pentru observatii in cateva minute; pentru observatii in locuri indepartate de casa/observator, un telescop mic este mult mai usor de transportat decat un telescop mare si greu. De asemenea, in cazul astrofotografiei este recomandabil ca primii pasi sa se realizeze cu telescoape mici, in special refractoare apocromate, cu distante focale scurte, dar instalate pe monturi ecuatoriale solide, pentru a permite un ghidaj bun, cu limite de toleranță mai mari.

Nu exista telescoape pentru incepatori, exista doar telescoape mici si telescoape mari, telescoape mai simple in utilizare, telescoape mai complexe, telescoape cu performante mai scazute si telescoape cu performante mai mari. Faptul ca anumite instrumente sunt etichetate ca fiind adecvate pentru incepatori inseamna doar ca acele modele sunt mai mici, mai simple, mai usor de manipulat in special datorita dimensiunii reduse si au un cost scazut. Aceasta nu inseamna ca instrumentele mai mari si mai complexe nu pot fi utilizate de incepatori, dimpotriva este recomandabil sa se inceapa cu cel mai mare si mai complex instrument pe care astronomul amator in devenire este dispus sa il cumpere, sa il instaleze si transporte si sa ii aloce timp pentru utilizarea lui la potentialul maxim. Un instrument de calitate mai buna, instalat pe o montura solida si stabila va oferi astronomului amator mai multe satisfactii decat un instrument de o calitate scazuta, pe o montura mai slaba, mai putin stabila.

In general pentru un incepator gama de instrumente ce poate fi recomandata este de la instrumente mici de 60-80mm diametrul ce sunt destul de ieftine pana la instrumente mari cu diametre de 280-350mm diametrul. Dar decizia finala depinde de factorii enuntati mai sus, precum si in articolul Sfaturi pentru alegerea unui telescop astronomic.

Pentru detalii suplimentare despre tipurile de telescoape existente, avantajele si dezavantajele lor, monturi si notiuni elementare de optica va rugam consultati paginile dedicate ce pot fi accesate de pe pagina de index a Centrului de educatie in domeniul astronomiei precum si celelate raspunsuri la intrebari.

2. Care este cel mai bun telescop?

Asa cum am aratat in articolul Sfaturi pentru alegerea unui telescop astronomic nu există un telescop perfect, fiecare design optic este un compromis intre diferite aspecte, ceea ce face ca telescoapele sa fie utilizate cu performate maxime pentru diferite tipuri de observatii. Telescoapele sunt optimizate pentru utilizari diferite. Dar daca ar fi sa alegem un telescop care se apropie cel mai mult de perfectiune, acesta ar fi un refractor apocromat datorita contrastului excelent si corectiei aberatiei cromatice. Si in cazul refractoarelor apocromate exista diferite calitati, tripletele si cvadrupletele apocromate, cu cel putin un element din cristal de fluorura de calciu producand in general cea mai buna corectie a culorii. Dezavantajul refractoarelor apocromate este pretul din ce in ce mai mare odata cu cresterea aperturii, astfel ca sunt putine refractoare apocromate mai mari de 200mm diametrul, iar pretul refractoarelor apocromate mai mari de 120mm diametrul incepe sa creasca rapid.

In general pentru observatii vizuale generale sunt preferate telescoapele tip Schmidt-Cassegrain, Maksutov-Cassegrain, refractoarele si reflectoarele newtoniene. Pentru observatii planetare se prefera telescoapele tip Maksutov-Cassegrain, Schmidt-Cassegrain si reflectoarele newtoniene, aceasta in principal datorita distantelor focale destul de lungi caracteristice acestor designuri, dar si aperturilor mari sub care se produc in mod curent aceste telescoape. Pentru observatii deepsky se poate utiliza cu performante foarte bune orice design optic de telescop, insa in cazul acestor tipuri de observatii apertura este cel mai important element, intrucat aceste obiecte fiind slab luminoase este nevoie de aperturi mari pentru observarea lor. Pentru astrofotografie se prefera refractoarele apocromate, telescoapele Schmidt-Cassegrain, Maksutov-Cassegrain, mai putin reflectoarele newtoniene. De asemenea exista instrumente proiectate pentru astrofotografie, precum telescoapele CDK (design Dall-Kirkham), telescoapele Ritchey-Chretien si unele modele de refractoare apocromate.

Observati ca nu ne-am referit la un model anume de telescop, ci la designuri optice de telescoape. Fiecare design optic de telescop poate fi utilizat la orice tipuri de observatii si astrofotografie, insa fiecare design va excela la anumite tipuri de observatii.

Dincolo de designul optic, elementul cel mai important ce diferentiaza intre un telescop bun si unul mai putin bun este calitatea opticii, un instrument cu o optica de calitate superioara producand intotdeauna imagini mai bune, cu rezolutie si contrast mai bune decat un telescop cu o optica mai slaba. Calitatea opticii nu este data numai de designul optic al telescopului, ci de precizia prelucrarii elementelor optice si de optimizarile mecanice ale tubului optic. Telescoapele premium costa foarte mult tocmai datorita acestor doua elemente.

3. Imaginea este rasturnata sau in oglinda!

Imaginea produsă de reflectoarele newtoniene este inversată şi în oglindă, însă pentru observaţii astronomice aceasta nu contează pentru că în spaţiu nu există direcţiile sus-jos, stânga-dreapta. Corectia imaginii rasturnate se poate face folosind un ocular erector proiectat pentru reflectoare newtoniene.

Refractoarele, telescoapele Schmidt-Cassegrain si Maksutov-Cassegrain utilizate cu o oglinda diagonala sau o prisma diagonala produc imagini in oglinda (stanga devine dreapta), insa aceasta inversare nu conteaza pentru observatii astronomice. Pentru corectarea imaginii se poat utiliza o prisma Amici la 45 grade sau 90 grade in locul oglinzii sau prismei diagonale.

4. Imaginea dispare rapid din telescop!

Datorita miscarii de rotatie a Pamantului stelele par a se misca pe cer. Daca priviti stelele printr-un telescop instalat pe o montura altazimutala sau ecuatoriala nemotorizata veti observa ca stelele dispar rapid din campul vizual. Pentru a compensa miscarea de rotatie a Pamantului mai usor e nevoie ca telescopul sa fie instalat pe o montura ecuatoriala care este aliniata polar, astfel ca urmarirea miscarii stelelor pe cer se face doar pe o singura axa, manual sau automat. Mai multe detalii puteti citi in topicul desprea alinierea polara.

inapoi la pagina anterioara